Realizarile lunare: January 2019

Usturoiul este unul dintre cele mai populare condimente, fiind, de asemenea, un antibiotic puternic, dar  si un reglator al  colesterol.Afla mai multe, in cadrul acestui articol despre istoricul, caracteristicile si utilizarile sale. Usturoiul, este o planta perena, originara din Asia Centrala, fiind una dintre cele mai populare condimente, timp de secole. De fapt, a fost una dintre primele culturi domesticite de om, de mai bine de 5.000 de ani. Utilizarile sale medicinale dateaza din vechime,  aÈ™a cum acestea au fost statuate  în documentele medicale  din Babilonia È™i Egiptul Antic, unde acesta apare mentionat a fi utilizat  atât ca si tratament pentru răni sau infecÈ›ii, dar È™i ca un aliment de bază,  care poate creÈ™te vigoarea.  Încă de atunci, diferitele  ramuri ale medicinei tradiÈ›ionale È™i numeroasele studii È™tiinÈ›ifice au aratat ca  usturoiul este un important agent  antibiotic, ce sustine sistemul imunitar , fiind totodata un reglator al tensiunii arteriale.

Proprietatile medicale ale usturoiului

Usturoiul este unul dintre cele mai utilizate È™i mai cercetate condimente. Mii de studii au fost intreprinse cu privire la usturoi È™i alicină, precum È™i asupra efectelor sale asupra sistemului cardiovascular, asupra infecÈ›iilor, asupra  sistemul respirator, a zahăr din sânge È™i multe altele.

Usturoiul este folosit în mod tradiÈ›ional pentru:

Combaterea infecÈ›iilor respiratorii. Proprietățile sale antibiotice îl fac util pentru infecÈ›iile de la nivelul gâtului È™i in amigdalită.

Reducerea tensiunii arteriale. CompuÈ™ii aromatici din usturoi lucrează în organism aÈ™a cum si alti anenti aromatici o  fac, si anume: dilata vasele de sânge, precum È™i prin deschiderea È™i relaxarea circulaÈ›iei

Tratarea fungiilor . Sucul de usturoi proaspăt inhiba dezvoltarea fungiilor , fiind  utilizat, un timp indelungat ca tratament tipic pentru infecÈ›iile cutanate È™i fungice ale pielii. 

În plus, multe studii recente au arătat că usturoiul poate avea È™i alte beneficii, cum ar fi:

Echilibrarea colesterolului. Usturoiul are capacitatea de a îmbunătăți funcÈ›ia ficatului, esenÈ›ială, de altfel,  în mentinerea sanatoasa atat a colesterolului, cat È™i a trigliceridelor, în organism.

Incetinirea  aterosclerozei. Usturoiul are un efect pozitiv asupra incetinirii È™i uneori chiar regresiei  - aterosclerozei.

Cum actioneaza: Usturoiul îÈ™i datorează majoritatea proprietăților sale medicinale compusilor sulfurici alicină È™i ajoena. Alicina, un compus organosulfuros, este cel mai benefic organismului, oferind usturoiul  aroma sa distinctiva  È™i acÈ›iunea sa antibacteriană È™i antifungică. Ajoena, derivat din alicină, are rolul de a subtia  sângele  È™i  de scadere a lipidelor din organism.AlÈ›i compuÈ™i semnificativi găsiÈ›i în usturoi, ar fi  glicozidul, coenzima Q10, alil propil disulfid, dialilul, trisulfidul È™i salilcisteina. De asemenea, la  nivel nutriÈ›ional, usturoiul are cantități semnificative de vitamină C, potasiu È™i fosfor. Alicina este capabila să inhibe complet sinteza ARN-ului, care împiedică efectiv reproducerea viruÈ™ilor È™i a bacteriilor. Atunci  când alicina se  combina cu ajoena, actiunea comuna a acestora reduce conÈ›inutul de lipide de pe pereÈ›ii arteriali, determinând depuneri de LDL - sau "colesterol rău" -  să fie oxidate  È™i eliminate din corp.

ALICINA POATE DISTRUGE  REPRODUCEREA BACTERIALÄ‚, CEEA CE POATE FII O ALTERNATIVA NATURALA LA  ANTIBIOTICE

Gălbenelele È™i stejarul au, de asemenea, proprietăți antimicrobiene, în timp ce măslinele verzi oferă beneficii cardioprotective similare.

Efecte adverse: Usturoiul este in general foarte sigur pentru majoritatea oamenilor atunci când este luat pe cale orală; totuÈ™i, acesta poate provoca o respiraÈ›ie urât mirositoare, dar si o senzaÈ›ie de arsură la nivelul gurii sau la nivelul  stomacului, gaze, greață, vărsături, miros de transpiratie  È™i diaree. Aceste reacÈ›ii adverse sunt adesea mai pronuntate  daca se utilizeaza usturoiul crud.

Astmul a fost raportat la persoanele care lucrează mult cu usturoiul. Este posibil, de asemenea, sa te confrunti si cu  diferite reacÈ›ii alergice.

Precautii: Usturoiul poate creÈ™te riscul de sângerare. Persoanele care se confrunta cu tulburări de sângerare sau administreaza medicamente anticoagulante, precum È™i cele care urmează să fie supuse unei intervenÈ›ii chirurgicale, ar trebui să evite consumul acestei plante în doze medicinale.CompuÈ™ii din usturoi pot provoca inflamaÈ›ii gastro-intestinale la persoanele care suferă de sindromul intestinului iritabil (IBS), astfel că cei care urmează dieta FODMAP ar trebuie să evite consumul acestuia in alimente sau suplimente.Usturoiul este, în general, sigur atunci când este aplicat pe piele. Gelurile, pastele È™i apa de gură care conÈ›in usturoi s-au dovedit a fi sigure atunci când sunt utilizate până in  trei luni. Cu toate acestea, aplicarea unui  ulei esenÈ›ial din usturoi pe piele ar putea provoca iritarea pielii la persoanele sensibile.

Informatii utile pe scurt  (proprietăți medicinale)

• AcÈ›iune medicala: antimicrobiană, cardioprotectoare
• Componente cheie: Alicina, ajoena
• Utilizare: capsule, in alimente, aplicatii pentru pământul proaspăt, tinctură, pudră, sirop, ulei esenÈ›ial
• Evaluare medicala: (5) valoare mare
• Evaluare pentru siguranță: sigur

Alimentatia cu usturoi

Usturoiul nu este ,de obicei ,consumat în cantități mari; cu toate acestea, acesta oferă o gamă largă de nutrienÈ›i care pot fii adaugati cu succes unei diete sănătoasă.Catei  de usturoi conÈ›in cantități echitabile de mangan, un mineral important pentru metabolismul carbohidraÈ›ilor , avand si un rol esential in  absorbÈ›ia calciului, precum È™i pentru ajustarea regularizarii zahărului din sânge. Acestia sunt, de asemenea, o sursă adecvată de vitamină B6 (piridoxină), care joacă un rol-cheie în dezvoltarea È™i funcÈ›ionarea normală a creierului, contribuind totodata  la producerea de serotonină È™i norepinefrină, doi hormoni ce influenÈ›ează starea de dispoziÈ›ie, care împreună cu melatonina, ajută la reglarea ceasul biologic al  corpului. Această vitamină este, de asemenea, necesară pentru absorbÈ›ia adecvată a vitaminei B12, are un rol esential asupra producÈ›iei de celule roÈ™ii È™i sustine  imunitatea.În plus, usturoiul oferă in cantități mai mici,  multe alte substanÈ›e nutritive, în special vitamina  C (acidul ascorbic) È™i B1 (tiamina), dar È™i mineralele precum cuprul È™i seleniul.

TREI CATEI  DE USTUROI (9 G) OFERÄ‚ 13 CALORII ȘI 1% DIN VALOAREA ZILNICÄ‚ RECOMANDATA DE PROTEINE, CARBOHIDATE ȘI FIBRE.

Cum sa consumi usturoiul: Cea mai mare concentraÈ›ie de alicină se găseÈ™te în usturoiul crud, ingredient de baza in majoritatea bucatariilor traditionale , din întreaga lume. Cu toate ca , gustul È™i aroma acestuia sunt puternice È™i  neplăcute pentru mulÈ›i, un număr de preparate medicinale pot fi folosite pentru a dilua aroma, dar si pentru a   masca aroma sa  atat de caracteristică.

In forma sa naturala

• Crud. Bulbii de usturoi sunt foarte apreciata  ca un accerelator  de aromă pentru carnea la grătar, tocană È™i multe alte preparate. Consumul de usturoi in mancare  este o modalitate excelentă de a beneficia de  proprietățile cardioprotectoare ale acestuia.
• Uscat. Avand o durabilitate mai mare, usturoiul uscat are o aromă mai blândă È™i poate fi folosit în acelaÈ™i mod ca È™i bulbii de usturoi crud.
• Murat. Catei de usturoi sunt adesea conservati  È™i consumati în acest mod, adesea in combinatie  cu alte plante medicinale. Acest tip de preparat înmoaie textura È™i aroma usturoiului, păstrând în acelaÈ™i timp proprietățile sale medicinale.
• Pulbere. Catei  de usturoi uscati pot fi găsiti într-o formă foarte  fină, adesea fiind  amestecati cu sare È™i alte mirodenii, pentru uz culinar.
• Cataplasma. În ciuda mirosului său puternic, care poate fi neplăcut pentru mulÈ›i, folosirea unui preparat din catei  de usturoi zdrobit este foarte eficient pentru tratarea acneei, precum È™i pentru eliminarea verucilor.

Remedii si Suplimente

• Ulei esenÈ›ial. Uleiul esenÈ›ial din usturoi s-a dovedit a fii eficient in scăderea tensiunii  arterială È™i in  prevenirea formarii  plăcilor  arteriale.
• Sirop. Aceasta este un preparat popular pentru ameliorarea tusei È™i a altor simptome de gripă. PungenÈ›a usturoiului este mascată de dulceaÈ›a acestui remediu.
• Tinctură. Trei picături de tinctură din usturoi, diluata într-un pahar cu  apă caldă, pote ajuta la alungarea  gripei È™i poate trata infecÈ›iile minore, precum È™i fungiile.
• Capsule. Acest  supliment pe baza de  usturoi preferat la  scară largă permite un aport semnificativ zilnic, demonstrand  totodata că reduce colesterolul È™i tensiunea arterială. Cu toate acestea, efectul antibiotic al usturoiului este minim în suplimentele sub formă de capsule.

Informatii utile pe scurt: (Cum să consumăm):

• Parti comestibile:  Rădăcină,
• Utilizări: pentru aromă, ca si condiment, ulei
• Gust: iute, umami

Cumparare. In Forma naturala

Usturoiul crud, fie întreg sau pre-curățat, este uÈ™or de găsit în majoritatea magazinelor de produse alimentare sau in  pieÈ›ele locale din întreaga lume. Datorită revenirii pieÈ›elor agroalimentare È™i a trecerii spre o abordare mai  lenta a meselor , dar  È™i a gătitului in casa,  ca filosofii alimentare, devine din ce în ce mai uÈ™or să găsim  si soiuri  gourmet de usturoi, cum ar fi soiurile roÈ™ii, violete sau creole, deÈ™i producÈ›ia lor este în cea mai mare parte o afacere la o scară inca destul de  mică.

Produsele culinare, cum ar fi uleiul de măsline cu  usturoi, untul sau produsele murate, mai ales dacă sunt artizanale, sunt, de asemenea, relativ uÈ™or de găsit acum si în majoritatea supermarketurilor, dar si la   comercianÈ›ii  on line.

Usturoiul cel mai utilizat in bucatariile noastre este un tip foarte soft si robust, fiind unul dintre cele 300 de specii de usturoi

Remedii  È™i suplimente

Suplimentele pe baza de  usturoi se găsesc astăzi în cele mai specializate magazine de sănătate È™i există o gamă largă de opÈ›iuni disponibile printre comercianÈ›ii  on line. Fiecare marcă de suplimente pe baza de  usturoi poate veni cu concentraÈ›ii diferite, ceea mai mare pondere avand-o  cele  sub forma de capsule È™i tablete.

Informatii pe scurt:(de unde il poti cumpara)

Supermarketuri, relaileri on line, piete agroalimentare, magazine naturiste specializate, magazine de suplimente, magazine on line pentru un stil de viata sanatos 

Crestere

Usturoiul este o plantă anuală, ce s-a dovedit a fi foarte adaptabilă, necesitănd, anumite condiții specifice pentru a-și atinge la maxim potențialul curativ, asemănătore cu solul și mediul tipic al habitatului său natural.

Instrucțiuni de creștere

• Bulbii de usturoi necesită o expunere completa la  soare  È™i o temperatura sub 15 ° C pentru a creÈ™te,  fiind de obicei  plantate  toamna.
• Usturoiul creÈ™te cel mai bine atunci când este plantat într-un  sol bogat în nutrienÈ›i, tratat anterior cu gunoi de grajd, preferănd totodata un  sol liber de drenare.
• Bulbii se planteaza  individual , necesitand o distanță de 10 - 15 cm, intre acestia, cu vârf ascuÈ›it in sus, la o adâncime de  3,8 cm  - 5 cm. În primăvară, vor apărea lăstari verzi.
• Odată ce se înmulÈ›eÈ™te, usturoiul îi place să aibă cam 24 mm de umiditate pe săptămână.
• În iunie,  floriile de usturoi vor ieÈ™i din centrul frunzelor. Aceste tulpini purtătoare de flori sunt numite scape. Pentru a obÈ›ine un bulb frumos, scapele ar trebui să fie recoltate înainte ca acestea sa înfloreasca.

Informatii pe scurt despre crestere:

• Ciclul de viață: Anual
• PărÈ›i recoltate: Radacina, Rizomi
• CerinÈ›e de lumină: expunere totala la soare
• Sol:  (nisip), Mediu (pământ), bine drenat
• pH Solului :  pH 6,1 - 6,5 (uÈ™or acid), 6,6 - 7,3 (neutru), 7,4 - 7,8 (puÈ›in alcalin)
• Habitat: regiunile  temperate racoroase
• Timpul de plantare: toamna, imediat după ultimul îngheÈ›
• DistanÈ›a medie a plantelor0,1 m (0,30 ft)
• Timpul de creÈ™tere: 8 luni
• Tehnici de inmultire: bulbi È™i cepe

Informatii suplimentare

Biologia plantei

Usturoiul este o planta perena, cel mai frecvent cultivata anual, iar frunzele sale inguste, cresc pana la 38 cm  - 46 cm inaltime. Este similar cu ceapa, dar produce un grup de bulbi  mici, numiti catei, toate fiind închise individual ca intr-o foita  subÈ›ire de hârtie, în loc de un singur bulb.

Clasificare: Usturoiul sau Allium sativum este parte  a familiei Amaryllidaceae, ce are in compunere  plante erbacee, plante care înfloresc, incluzând aproximativ 1600 de specii.

Usturoiul este, de asemenea, membru al subfamiliei Allioideae, care se caracterizează prin producerea compuÈ™ilor  alil sulfurii, care dau  acestei subfamilii, cum ar fi ceapa (Allium cepa), arpagicul (Allium schoenoprasum) È™i prazul (Allium ampeloprasum) un miros caracteristic  specific proprietăților  medicinale È™i culinare ale acestora.

Soiurile È™i subspecii de usturoi: De-a lungul istoriei, diferite soiuri È™i subspecii de usturoi au fost cultivate prin creÈ™terea selectivă în diferite regiuni ale lumii. Cele două soiuri principale de usturoi sunt usturoi cu rizomi mai mari , caracterizat prin faptul că are mai puÈ›ini bulbi, dar mai mari, de exemplu, cateii de usturoi cu dungă purpurie, rocambole) È™i usturoiul lunguiet, care are bulbi mai mici, dar este mai usor de crescut.

Date istorice: Consensul È™tiinÈ›ific sustine ca că usturoiul sălbatic a provenit din Asia Centrală, undeva între estul Europei È™i Rusia de vest, fiind cultivat pentru semi-nomazi cu mai mult de 10.000 de ani în urmă. Usturoiul s-a răspândit datorita rutelor comerciale dintre China È™i Marea Mediterană È™i a fost introdus mai târziu în Egipt, Marea Mediterană È™i India cu aproximativ 5000 de ani în urmă.

Un papirus medical egiptean datând din jurul anului 1500 î.Hr. enumeră 22 de reÈ›ete pe baza de  usturoi pentru tratarea  durerilor de cap È™i a durerilor in  gât, iar înregistrările legate de consumul si proprietatile acestuia la scara larga, au fost găsite atat  în scrierile antice greceÈ™ti, cat È™i in cele romane.

Date Economice: Usturoiul este a doua plantă, din genul Allium, care se consuma la nivel mondial. Este o componentă importantă în multe bucătării, unde este folosită mai ales ca si condiment, dar È™i ca o legumă proaspătă. Este produsă în întreaga lume, ocupand  aproximativ 2,5 milioane de hectare de teren, alocati  producÈ›iei sale la nivel mondial. Cel mai mare producător de usturoi din lume este China, estimandu-se ca in 2011, producÈ›ia de usturoi la nivel mondial a fost de aproximativ 4 miliarde USD.

Beneficii ultracunoscute: Usturoiul este folosit în întreaga emisferă nordică ca panaceu medicinal È™i generand  o variate  de raspunsuri din partea acelora, care vin în contact cu aceasta, pe de o parte, fie o apreciaza, fie o resping. Usturoiul are si o aura legendara, spunandu-se ca ar tine departe vampirii, spiritele  rele È™i energiile negative.

Alte beneficii: 

Gradinarit: Cateii de usturoi  pot fi  un  excelent remediu impotriva È›ânÈ›arilor, dar È™i o bază pentru realizarea pesticidelelor  naturale, care se amesteca, de obicei si cu piper È™i săpun.

Controlul dăunătorilor. Usturoiul este, de asemenea, utilizat pentru combaterea dăunătorilor atât la animalele de casă, cât È™i pentru casă, prin frecarea cateilor de usturoi de pe pielea animalului.

Pescuit. În anumite regiuni, usturoiul este , de asemenea, folosit ca si momeală pentru peÈ™te, in special  pentru bas sau păstrăv.

Stiai asta: Denumirea usturoiului  provine din  denumirea anglo-saxona ,  gar leac , ceea ce inseamna "planta  lance".

Muschii joaca un rol in fiecare functie a corpului. Sistemul muscular este alcatuit din peste 600 de muschi. Acestia includ trei tipuri de muschi: netezi, scheletici si cardiaci.Numai muschii scheletici sunt voluntari, ceea ce inseamna ca ii poti controla in mod constient, in timp ce muschii netezi si muschii cardiaci actioneaza la nivel involuntar. Fiecare tip de muchi din cadrul sistemului muscular are o actiune specifica. Poti sa mergi datorita actiunii muschilor scheletici. Poti digera datorita actiunii muschilor netezi, iar inima ta bate datorita muschiului cardiac.Diferitele tipuri de muschi lucreaza impreuna pentru a face posibile aceaste functii. De exemplu, atunci cand alergi (muschii scheletici), inima ta pompeaza mai tare (muschii cardiaci) si respiri mai greu (muschii netezi).

Continua sa citesti pentru a afla mai multe despre functiile sistemului muscular.

1. Mobilitatea

Muschii scheletici sunt responsabili pentru miscarile pe care le faci. Muschii scheletici sunt atasati de sistemul osos si controlati partial de sistemul nervos central (CNS). Iti folosesti muschii scheletici ori de cate ori te misti. Muschii scheletici cu actiune rapida, determina scurte explozii de viteza si rezistenta. Muschii cu actiune mai lenta functioneaza mai bine pentru miscari mai lungi.

2. Circulatia

Muschii cardiaci (netezi) datorita producerii impulsurilor electrice ajuta inima sa bata, iar sangele sa circule in intregul corp. Muschiul cardiac (miocardul) se gaseste in peretii inimii. Acesta este controlat de sistemul nervos vegetativ, responsabil pentru cele mai multe functii din corp. Miocardul are, de asemenea, un nucleu central, precum un muschi neted.Vasele de sange sunt alcatuite din muschi netezi  si sunt de asemenea  controlati de sistemul nervos vegetativ.

3. Respiratia

Diafragma ta este principalul muschi care actioneaza pe durata unei respiratii  linistite. Respiratia precipitata, precum ceea  pe care o ai   in timpul exercitiilor fizice, poate necesita aportul  muschilor  accesorii pentru a ajuta diafragma. Aceasta  poate  include muschii abdominali, ai gatului  si ai spatelui.

4. Digestia

Digestia este controlata de muschii netezi, care se gasesc in tractul gastro-intestinal. Aceasta cuprinde:

• gura
• esofagul
• stomacul
• intestinul mic si gros
• rectul
• anusul

Sistemul digestiv include, de asemenea, si ficatul, pancreasul si vezica biliara.Muschii tai netezi se contracta si se relaxeaza, pe masura ce, alimentele trec prin corpul tau, pe durata digestiei. Acesti muschi ajuta, de asemenea, la eliminarea  alimentele din corp prin defecare sau varsaturi, atunci  cand esti bolnav.

5. Urinar

Musculatura neteda si scheletica compun sistemul urinar. Sistemul urinar include:

• rinichi
• vezica
• uretere
• uretra
• sfinctere
• prostata

Toti muschii din cadrul sistemul  urinar conlucreaza  pentru ca tu sa  poti  urina. Partea de sus a vezicii  este alcatuita din muschi netezi. Poti elibera urina atunci cand acesti muschii se strang. Cand acesti muschi se relaxeaza, atunci poti sa tii urina.

6. Nasterea

Muschii netezi se gasesc in uter. In timpul sarcinii, acesti muschi cresc si se intind pe masura ce copilul creste. Cand o femeie intra in travaliu, muschii netezi ai uterului se contracta si se relaxeaza pentru a ajuta la impingerea copilului.

7. Vederea

Orbita oculara  este formata din sase muschi scheletici care te ajuta sa iti misti ochii, in timp ce muschii interni ai ochilor sunt structurati tot din muschi netezi. Toti acesti muschi lucreaza impreuna pentru ca tu sa poti vedea. Daca acesti muschi se lezeaza, atunci vederea ta va fi afectata.

8. Stabilitatea

Muschii scheletici din partea centrala a organismului  ajuta la  protejarea coloanei vertebrala si  la stabilitate.Acest grup muscular  include muschii abdominali, ai spatelui  si muschii pelvieni. Acest grup este, de asemenea, cunoscut si sub numele de trunchi. Cu cat este mai puternic acest grup de muschi, cu atat mai bine va puteti stabiliza corpul. Muschii  picioarelor, te ajuta, de asemenea, la stabilizare.

9. Postura

Mschii scheletici controleaza, de asemenea si postura. Flexibilitatea si rezistenta sunt elementele cheie pentru mentinerea unei posturi adecvate. Muschii rigizi ai gatului, muschii moi ai spatelui sau muschii  stransi ai soldului pot strica alinierea. Postura incorecta poate afecta anumite parti ale corpului si poate duce la dureri articulare si la rigiditate musculara. Aceste parti includ:

• umerii
• coloana vertebrala
• soldurile
• genunchii

Concluzii

Sistemul muscular este o retea complexa de muschi, vitali pentru corpul uman. Muschii joaca un rol esential in tot ceea ce intreprinzi. Acestia controleaza bataile inimii si respiratia, ajuta digestia si permit  miscarea.

Muschii, ca de altfel intregul corp, se dezvolta atunci cand ii exersati prin antrenamente fizice  si mancati sanatosi. Asta nu inseamna ca trebuie sa exagerati cu exercitiile fizice, deoarece te vei confrunta cu dureri musculare. Durerea musculara poate fi, de asemenea, un semn ca ceva mult mai grav iti afecteaza corpul.

Urmatoarele afectiuni pot influenta negativ  sistemul muscular:

• miopatia (boala musculara)
• distrofie musculara
• scleroza multipla (SM)
• Boala Parkinson
• Fibromialgie

Discutati cu medicul dumneavoastra daca aveti una dintre aceste afectiuni. Acestia te  pot ajuta sa gasesti modalitati de a-ti  gestiona sanatatea. Este important sa ai grija de muschii, pentru a te mentine  sanatos  si puternic.

A manca sanatos  nu se refera la limitari stricte in ceea ce priveste adoptarea unei diete, de a avea o silueta subtire sau de a renunta la alimentele care iti place sa le mananci. Mai degraba, este vorba de a te simti minunat, de a avea mai multa energie, de a-ti imbunatati sanatatea si de a obtine o stare de bine. Daca te simtiti coplesit de toate sfaturile nutritionale si de dietele contradictorii, sa stii ca nu esti singurul. Se pare ca pentru fiecare expert care iti spune ca o anumita mancare este buna  pentru tine, vei  gasi un altul care iti va spune exact contrariul. Insa, folosind aceste sfaturi simple, poti scapa de confuzii si sa inveti sa creeezi si sa mentii o dieta gustoasa, variata si nutritiva, care este la fel de buna  atat pentru minte, cat si pentru corp.

Ce inseamna  o alimentatie sanatoasa?

A avea o alimentatie nu trebuie sa fie prea complicat. In timp ce,  anumite alimente sau nutrienti s-au dovedit a avea un efect benefic asupra starii de spirit, este vorba mai degraba de modul  general de alimentatie, fiind de altfel cel mai important aspect al unei alimentatii sanatoase. Piatra de temelie a unui model alimentar sanatos ar trebui sa fie inlocuirea alimentelor procesate, ori de cate ori este posibil. Consumul de alimente, care este cat mai aproape posibil de modul lor natural de a fi, poate aduce o diferenta majora asupra  modului in gandesti, arati sau simti.

Piramida nutritionala

Piramida nutritionala  Harvard este cea mai recenta in stiinta nutritionala.Partea cea mai mare de jos, reprezinta ceea ce este cel mai important. Alimentele din topul piramidei sunt  acelea pe care ar trebui sa le consumam foarte rar sau deloc.

Fundamentele unei alimentatii sanatoase

In timp ce, unele diete extreme ar putea sugera altceva, cu toti avem nevoie de un echilibru intre proteine, grasimi, carbohidrati, fibre, vitamine si minerale in dieta  noastre pentru a putea mentine  un organism sanatos. Nu e nevoie sa elimini anumite categorii de alimente din dieta ta, ci este necesar, mai degraba, sa alegi cele mai sanatoase optiuni din cadrul fiecarei categorie de nutrienti.

Proteinele va ofera energia pentru a va ridica si a merge, pentru a face o multitudine de activitati, fiind totodata responsabila de dispozitie si de activitatea cognitiva. Prea multa proteina poate fi daunatoare persoanelor cu afectiuni renale, insa cele mai recente cercetari sugereaza ca multi dintre noi au nevoie  de o cantitate mai mare de  proteine bune, mai ales pe masura ce imbatranim.Asta nu inseamna ca trebuie sa consumi mai multe produse de origine animala – ai la dispozitie o varietate de surse de proteina vegetala, astfel ca in fiecare zi vei putea sa ii asiguri organismului toata proteinele esentiale de care are atata nevoie.

Grasimea 

Nu toata grasimea este la fel. In timp ce grasimile rele iti pot compromite  dieta si ai putea  creste riscul dezvoltarii unor boli, grasimile bune, in schimb, iti protejeaza creierul si inima. De fapt, grasimile sanatoase - cum ar fi omega-3 - sunt vitale pentru mentinerea  sanatatii  fizice si emotionale. Includerea mai multor grasimi sanatoase in dieta ta, te va  ajuta la  imbunatatirea  dispozitiei, a starii de bine si chiar a taliei, subtiind-o.

Fibrele

Consumul de alimente bogate in fibre (cereale, fructe, legume, nuci si fasole) te poate  ajuta sa  te mentii in forma si sa diminuezi  riscurile de a te expune unor  boli de inima, accident vascular cerebral si diabet. De asemenea, o nutritie bogata in fibre, iti  va imbunatati aspectul si sanatatea pielii si chiar  te va ajuta sa scazi in greutate.

Calciul

Pe langa faptul ca duce la osteoporoza, lipsa calciului din dieta ta poate contribui, de asemenea, la anxietate, depresie si insomnie. Indiferent de varsta pe care o ai sau de sex,  este vital sa incluzi in dieta  ta alimente bogate in calciu, sa le elimini pe  cele care au o actiune de  diminuare a  calciul si sa te axezi in a obtine  suficient magneziu si vitamina D si K pentru a ajuta calciul sa-si faca treaba.

Carbohidratii sunt una dintre  sursele principale de energie ale corpului. Insa de  cele mai multe ori aceasta energie ar trebui sa vina din carbohidratii complexi, nerafinati (legume, cereale integrale, fructe), mai degraba decat zaharuri si carbohidrati rafinati. Eliminarea  painii albe, a produselor de patiserie, a amidonului si a zaharului poate impiedica cresterea rapida a nivelului de zahar din sange, fluctuatiile de dispozitie si de energie, precum si acumularea de grasimi, in special in jurul taliei.

Abordarea unei  diete sanatoase

Trecerea la o dieta sanatoasa nu trebuie sa fie o propozitie de tipul totul sau nimic.  Nu trebuie sa fii perfect, nu trebuie sa elimini complet alimentele de care le bucurati atunci cand le consumi si nu trebuie sa schimbi totul dintr-o data - ceea ce cu siguranta va duce la trisare sau la renuntarea la planul de alimentatie sanatoasa.O abordare eficienta este sa faci cate o schimbare mica, pe rand. Alegerea unor  obiective modeste te va ajuta sa obti mai mult pe termen lung fara a te  simti privat  sau coplesit de o revizuire majora a regimului alimentar. Gandeste-te la planificarea unei diete sanatoase ca la un numar de pasi mici, usor de gestionat - cum ar fi adaugarea unei salate, o data pe zi. Pe masura ce schimbarile mici devin obisnuite, poti continua sa adauga mai multe alegeri sanatoase.

Seteaza-ti mintea  pentru succes

Pentru a avea  succes, incerca sa mentii lucrurile simple. Abordarea unei alimentatii sanatoase nu trebuie sa fie un lucru complicat. In loc sa te preocupe  prea mult  numararea caloriilor,  gandeste-te, spre exemplu,  la dieta ta, in termeni de culoare, varietate si prospetime. Concentreza-te, spre a evita alimentele procesate si  gata de mancat din supermarketuri  si  orienteaza-te spre  ingrediente proaspete, cat mai mult posibil. 

Pregateste cat mai mult din mesele pe care le consumi. 

Gatitul acasa te  poate ajuta sa ai un control mai mare asupra a ceea ce mananci  si sa monitorizezi  mai bine ce alimente alegi sa folosesti. Vei consuma in acest fel mai putine calorii si vei evita aditivii alimentari, zaharul adaugat si grasimile nesanatoase, ce abunda in  alimentele de-a gata, care nu vor face daca le vei consuma decat sa te oboseasca, sa te faca sa te simti balonat umflat  si iritat, dar  si sa iti  exacerbeze simptomele depresiei, stresului si anxietatii.

Fa alegerile corecte. 

Atunci cand alegi sa elimini  alimentele nesanatoase din dieta ta, este important sa le inlocuiesti  cu alternative sanatoase. Inlocuirea grasimilor trans cu grasimi sanatoase (cum ar fi inlocuirea puiului prajit cu  somonul la gratar) va fi  o diferenta pozitiva pentru sanatatea ta. Inlocuirea  grasimilor animale cu carbohidratii rafinati, cum ar fi schimbarea baconului cu o gogoasa, nu  va reduce riscul bolilor cardiovasculare sau nu iti va  imbunatati starea de spirit.

Cititi etichetele. 

Este important sa fii constient de ceea ce este in produsele alimentare pe care le consumi, deoarece unii producatorii ascund adesea cantitati mari de zahar sau de grasimi nesanatoase in alimentele de-a gata sau in cele procesate, chiar si atunci cand se pretinde ca ar fi sunt sanatoase.

Concentreaza-te  asupra modul in care te simtiti dupa ce ai terminat de mancat.  Acest lucru te va ajuta la adoptarea  unor obiceiuri si gusturi sanatoase. Cu cat sunt mai sanatoase alimentele pe care le consumi, cu atat mai bine te vei simti odata ce ai terminat de mancat. Cu cat mananci mai mult fast food, cu atat probabilitatea de a te simti inconfortabil, ingresosat si mai lipsit de energie va fi mai mare.

Bea multa apa.

Apa ajuta la eliminarea din organism a deseurilor  si a  toxinelor. Multi dintre noi sunt adesea  deshidratati, pentru ca nu cunosc aportul consumului de apa, fiind mai tot timpul obositi, au un nivel scazut de energie si se confrunta frecvent cu dureri de cap. Este adesea obisnuit a se  confunda  setea  cu senzatia de  foame, asa ca e mai recomandabil sa fii bine hidratat  ca sa poti face alegeri alimentare sanatoase.

Ce este moderatia? In esenta, inseamna sa mananci doar atatea alimente de cat corpul are nevoie. Ar trebui sa te simti satisfacut si satul la  sfarsitul mesei, dar nu umflat. Pentru multi dintre noi, moderatia  inseamna a manca mai putin decat mancam de obicei. Dar asta  nu inseamna sa elimini in totalitate  alimentele care iti plac. A consuma, spre exemplu  bacon la  micul dejun o data pe saptamana, ar putea fi considerata o moderatie, daca vei aborda un pranz si o  cina sanatoasa - dar nu si daca dupa un astfel de mic dejun vei consuma la urmatoarele mese o cutie de gogosi si o pizza cu carnati.

Incerca sa te  gandesti la faptul ca anumite alimente iti sunt interzise.

Cand iti interzici  anumite alimente, este firesc sa le doresti mai mult si apoi sa te lamentezi ca ai cazut prada ispitei. Incepe prin a reduce dimensiunea portiilor de alimente nesanatoase si inceaca sa nu le mai  consumi  atat  de des. Pe masura ce vei reduce  aportul de alimente nesanatoase, vei observa ca te vei simti din ce in ce mai putin tentat de ele sau te vei gandi din ce in ce mai putin la ele si vei ajunge sa le consideri in cele din urma doar niste indulgente ocazionale.

Gandeste-te la portii mai mici. 

Dimensiunile portiilor parca s-au marit recent, nu-i asa. Cand  iei  masa in oras alege un antreu in loc de un fel doi supradimensionat,  imparte-o cu prietenul si nu comandati nimic supradimensionat. Acasa, vizualul  poate ajuta la dimensionarea  portiilor. Servirea  unui preparat din carne, peste sau carne de pui ar trebui sa fie de dimensiunea unui pachet de carti, iar dimensiunea unei  jumatati de ceasca  de cartofi piure, orez sau paste ar trebui sa fie cea a unui bec traditional. Prin servirea meselor in farfurii mai mici sau in boluri mici , iti vei putea pacali creierul ca de fapt consuma o portie mai mare. Daca nu te simtiti indestulator la sfarsitul  mesei, adauga  cateva frunze verzi sau rotunjiti masa cu fructe.

Nu te  grabi.

Este important sa incetinesti atunci cand mananci  si sa se gandeasca mai degraba ca mancarea este o hrana si nu ceva cu ce trebuie sa te indopi la intalniri sau in drum ce mergi dupa copiii. De fapt, dureaza cateva minute pana ce  creierul spune corpului ca are destula hrana, asa ca incearca sa  mananci incet si nu mai continua atunci cand te simti satul.  

Mananca cu altii ori de cate ori este posibil.

Atunci cand mananci singur, in special in fata televizorului sau a calculatorului, adesea  ajungi la o supraalimentarea, ceea ce nu este bine pentru tine.

Limiteaza gustarile acasa.

Fii atent in privinta alimentelor pe care le pastrati la indemana. Este mult mai dificil sa mananci moderat daca ai la indemana gustari nesanatoase. In schimb, alege sa ai la indemana gustari sanatoase, iar atunci cand esti  gata sa te rasfeti cu ceva special, iesi din casa si obtineti-l.

Controleaza mancatul emotional.

Nu mancam intotdeauna doar pentru a ne satisface foamea. Multi dintre noi  manca adesea  pentru a scapa de stres sau pentru a face fata unor emotii neplacute, cum ar fi tristetea, singuratatea sau plictiseala. Insa o data ce vei  invata abordari  mai sanatoase de a gestiona stresul si emotiile, vei avea din nou controlul asupra alimentelor pe care le consumi  si asupra dispozitiei si sentimentelor.

Nu este doar ceea ce mananci, ci cand anume  manancMananca la  micul dejun si alege sa consumi  mese mai mici pe tot parcursul zilei. Un mic dejun sanatos poate sa iti initializeze metabolismul, in timp ce portiile mici si alimentele sanatoase, iti vor asigura energie pe tot parcursul zilei.Evita sa mananci noaptea. Incerca sa mananci cina mai devreme si  asigura-ti  un repaus de 14-16 ore pana la micul dejun in dimineata urmatoare. Studiile efectuate au sugerat sa consumam alimente doar  atunci cand suntem foarte activi si sa incercam sa oferim  sistemului digestiv o bine meritata pauza, in fiecare zi, ceea ce ne va ajuta la reglarea greutatii si implicit la slabire.

Adauga mai multe fructe si legume alimentatiei tale

Fructele si legumele au un continut scazut de calorii si sunt foarte nutritive, ceea ce inseamna ca sunt pline de  vitamine, minerale, antioxidanti si fibre. Concentreaza-te  pe consumarea cantitatii zilnice recomandate si anume de cel putin cinci portii de fructe si legume pe zi, fapt ce iti va aduce satietate, ajutandu-te totodata sa eviti si multe alimente nesanatoase. O servire, spre exemplu, se refera la  o jumatate de ceasca de fructe sau legume crude sau la un mar mic sau la o banana. Cei mai multi dintre noi va trebuie sa ne dublam  cantitatea pe care o consumam in prezent.

Pentru a creste aportul, iata ce trebuie sa faci:

•  Adauga fructe bogate in antioxidanti la cerealele tale  preferate pentru micul dejun
•  Alege  un amestec de fructe dulci-portocale, mango, ananas, struguri - pentru desert
• Schimba orezul sau portia de paste pentru o salata colorata

 In loc sa mananci alimente rafinate si procesate , alege gustari pe baza de legume, cum ar fi morcovii, mazarea , rosiile cherry , impreuna cu un pic de humus picant sau cu putin  unt de arahide

Cum sa faci legumele sa para mai  gustoase

In timp ce salatele simple si legumele la aburi pot fi facute rapid, exista o multitudine de moduri de a adauga gust la felurile tale de mancare pe baza de legume.

Adauga culoare. 

Nu numai ca legumele mai colorate contin concentratii mai mari de vitamine, minerale si antioxidanti, dar pot sa si sa  modifice foarte mult aroma si sa faca mancarea mai atragatoare. Adauga culoare cu rosii proaspete sau  morcovi ori sfecla glazurata, sau putina varza rosie prajita, dovlecel galben sau ardei dulci, colorati.

Da un sens nou salatei verzi.

Ai la dispozitie o gramada de alegeri, de la varza  Kale, arugula, la spanac, verde, broccoli si varza chineza, toate sunt pline de substante nutritive. Pentru a da  aroma salatei tale, incearca sa o asezonezi cu un pic de  ulei de masline, poti adauga un dressing  picant sau poti sa o asezonezi cu bucati de migdale, naut, putin bacon, parmezan sau branza de capra.Satisfaceti pofta de dulce. Legumele  dulci - cum ar fi morcovii, sfecla, cartofii dulci, ceapa, ardeiul  gras, adauga o dulceata meselor tale si iti reduc pofta de zahar, iar gustul dulce va fi satisfacut. Adauga-le la supe, la tocana sau la sosul de paste pentru o senzatie si mai  satisfacatoare.

Gateste fasole verde, broccoli, varza de Bruxelles si sparanghel altfel decat ai gatit pana acum. In loc sa le fierbi in apa sau la aburi, incearca sa le prepari la gratar  sau sa le prajesti putin cu fulgi de chili, usturoi, cateva felii de ciuperci sau bucati de ceapa; sau incearca sa le marinezi cu ptina lamaie sau lime inainte sa le gatesti.

Incepe prin a planifica mese rapide si usoare 

O  alimentatia sanatoasa incepe cu o planificare minutioasa. Vei castiga jumatate deja din lupta pentru un stil de viata sanatos si un corp sanatos daca ai la indemana o bucatarie bine aprovizionata,  un set de retete rapide si usoare si o multime de gustari sanatoase.

Planifica-ti mesele pentru o saptamana sau chiar pentru o luna

Una dintre cele mai bune metode de a avea o dieta sanatoasa este a iti  prepara tu  mancarea si  de a  manca in mod constant alimente sanatoase. Alege cateva retete sanatoase pe care tu si familia ta le pretuiti  si alcatuieste  un program de masa in jurul acestora. Daca ai deja trei sau patru mese planificate pe saptamana si vei manca resturile in celelalte seri, vei avea o abordare si un mod de viata mult mai sanatos, decat daca  ai manca in oras sau daca ai alege alimente inchetate pe care apoi sa le gatesti, in majoritatea serilor. 

Cumpara inteligent 

In general, ingredientele alimentare sanatoase se gasesc cam la  marginea exterioara in majoritatea magazinelor specializate pe produse alimentare, in timp ce culoarul central este umplut cu alimente procesate si preambalate, care nu sunt bune pentru tine. Cumpara din perimetrul magazinului unde se afla majoritatea produselor  alimentare pe care le doresti (fructe si legume proaspete, peste si carne de pasare, paine integrala si produse lactate), adaugati cateva alimente  din sectorul  de congelate  (fructe si legume congelate) si mergi si pe culoarele unde sunt  mirodeniile, uleiurile si cereale integrale (cum ar fi ovazul, orezul brun, pastele intregi de grau).

Gateste ori de cate ori poti

Incerca sa gatesti doar in  una sau in ambele zile de week-end sau intr-o seara lucru  si incearca iti faci un stoc pentru alte seri . A gati in avans iti salveaza timpul si banii si este totodata  placut sa stii  ca vei avea  o masa gatita de tine in casa si  care abia asteapta sa fie mancata.Incearca sa iti asiguri doua sau trei mese care sa poata fi puse impreuna fara a merge la magazin - folosind obiecte din  camara si congelator, ajutandu-te de condimente. O cina delicioasa din paste din cereale integrale, cu un sos rapid de rosii sau o masa usoara din fasole neagra pe o felie de tortilla din faina integrala de grau, printre alte, ar putea fi o optiune sanatoasa atunci cand esti prea ocupat sa cumperi sau sa gatesti .

Proteina este cruciala pentru buna sanatate a organismului.De fapt, numele provine de la cuvantul grecesc proteos, adica "primar" sau "primul loc".Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi care se unesc pentru a forma lanturi lungi. Va puteti gandi la o proteina ca un sir de margele in care fiecare margica este un aminoacid.Exista 20 de aminoacizi care ajuta la formarea miilor de proteine diferite din organismul nostru.Proteinele fac cea mai mare parte a muncii lor în celula organismului, efectuand diverse activităti.

Iată care sunt cele 9 funcții importante ale proteinelor din organism.

#1 Crestere si mentinere

Corpul tau are nevoie de proteine pentru cresterea si mentinerea tesuturilor.Cu toate acestea, proteinele organismului se află într-o continua transformare. În condiÈ›ii normale, corpul descompune aceleaÈ™i cantități de proteina, pe care le utilizează pentru a construi È™i a repara È›esuturile. Alteori, aceasta descompune mai multe proteine decat poate crea, crescand astfel nevoile organismului. Acest lucru se întâmplă de obicei în perioadele de boală, în timpul sarcinii È™i alăptării. Persoanele care se recuperează de pe urma unui accident sau in urma unei intervenÈ›ii chirurgicale, varstnicii È™i sportivii necesită mai multă proteină.

REZUMAT: Proteinele sunt necesare pentru creÈ™terea È™i menÈ›inerea È›esuturilor. Necesarul de proteina al organismului depinde starea de sănătate  a fiecarei persoane È™i de activitate.

#2 Determina reacții biochimice

Enzimele sunt proteine care ajută miile de reacÈ›ii biochimice care au loc în interiorul È™i în exteriorul celulelor organismului.Structura enzimelor le permite să se combine cu alte molecule din interiorul celulei numite substraturi, care catalizează reacÈ›iile care sunt esenÈ›iale pentru metabolism.Enzimele pot funcÈ›iona, de asemenea,si  în exteriorul celulei, cum ar fi enzime digestive, cum ar fi lactaza È™i zaharoza, care ajută la digerarea zahărului.Unele enzime necesită alte molecule, cum ar fi vitaminele sau mineralele, pentru ca o reacÈ›ie să aibă loc.FuncÈ›iile organismului care depind de enzimele includ:

• Digestia
• Producere de energie
• Coagularea sângelui
• Contractia musculara

Lipsa sau funcționarea necorespunzătoare a acestor enzime poate determina boli.

REZUMAT: Enzimele sunt proteine care permit ca reacÈ›iile chimice cheie să aibă loc în interiorul organismului.

#3 AcÈ›ionează ca un Mesager

Unele proteine sunt hormoni, care sunt mesageri chimici care ajută la comunicarea între celule, È›esuturi È™i organe corpului.Acestea sunt făcute È™i secretate de È›esuturile endocrine sau de glande È™i  transportate apoi în sângele È›esuturilor sau organelor È›intă, unde se leagă de receptorii de proteine pe suprafaÈ›a celulară.

Hormonii pot fi grupaÈ›i în trei categorii principale

• Proteine si peptide: Acestea sunt realizate din lanÈ›uri de aminoacizi, variind de la câteva până la câteva sute.
• Steroizi:  Acestia sunt realizati din colesterolul gras. Hormonii sexuali, testosteronul È™i estrogenul, sunt au ca bază steroizii.
• Amine: Acestea sunt realizate din aminoacizii individuali triptofan sau tirozină, care ajută la producerea hormonilor necesari somnului È™i metabolismului.

Proteinele È™i polipeptidele formează majoritatea hormonilor din organism. Câteva exemple includ:

• Insulina: Semnalizeaza absorbÈ›ia de glucoză sau zahăr în celulă.
• Glucagon: Semnalează degradarea glucozei stocate în ficat.
• hGH (hormonul de creÈ™tere uman): stimulează creÈ™terea diferitelor È›esuturi, inclusiv osoase.
• ADH (hormonul antidiuretic): semnează rinichii pentru a reabsorbi apa.
• ACTH (hormonul adrenocorticotropic): stimulează eliberarea cortizolului, un factor cheie în metabolism.

REZUMAT Lanturile de aminoacizi de diferite lungimi formează proteine È™i peptide, care alcătuiesc cativa din hormonii organismului È™i transmit informaÈ›ii între celulele, È›esuturile È™i organele din organism.

#4 Asigura Structura

Unele proteine sunt fibroase È™i asigura celulelor È™i È›esuturilor fermitate si rigiditate. Aceste proteine includ keratina, colagenul È™i elastina, care ajută la formarea cadrului conjunctiv al anumitor structuri din corp.Keratina este o proteină structurală care se găseÈ™te în piele, păr È™i unghii.Colagenul este cea mai abundentă proteină din organism È™i este proteina structurală a oaselor, tendoanelor, ligamentelor È™i pielii. Elastina este de câteva sute de ori mai flexibilă decât colagenul. Elasticitatea sa mare permite multe È›esuturi din corpul tău să se întoarcă la forma lor initiala după întindere sau contractare, cum ar fi uterul, plămânii È™i arterele.

REZUMAT: Clasa de proteine, cunoscută sub numele de proteine fibroase, asigura diferitelor părți ale corpului, structură, rezistență și elasticitate.

5# Mentine un pH adecvat

Proteina joacă un rol vital în reglarea concentraÈ›iilor de acizi È™i baze din sânge È™i din alte fluide ale corpului.Echilibrul dintre acizi È™i baze este măsurat pe baza scalei pH. Acesta variază de la 0 la 14, 0 fiind cel mai acid, 7 neutru È™i 14 cel mai alcalin.Exemple ale valorii pH-ului a celor mai cunoscute substanÈ›e:

• pH 2: acidul stomacal
• pH 4: Sucul de roÈ™ii
• pH 5: cafeaua neagră
• pH 7.4: Sângele uman
• pH 10: Laptele de magnezie
• pH 10: Apa cu sapun

O varietate de sisteme de tamponare permit fluidelelor din organism să menÈ›ină valorile normale ale pH-ului. Este necesar mentinerea unui pH constant, deoarece chiar È™i o uÈ™oară modificare a pH-ului poate fi dăunătoare sau potenÈ›ial mortală.Un mod prin care organismul reglează pH-ul este cu ajutorul proteinelor. Un exemplu, in acest sens este hemoglobina, o proteina care formeaza celule rosii din sange.Hemoglobina leagă cantități mici de acid, ajutând la menÈ›inerea valorii de pH normala a sângelui.Celelalte sisteme tampon din corpul,  includ fosfatul È™i bicarbonatul.

REZUMAT: Proteinele acÈ›ionează ca un sistem tampon, ajutând organismul să menÈ›ină valori corespunzătoare ale pH-ului sângelui È™i ale altor fluide din organism.

#6 Echilibreaza Fluidele

Proteinele regleaza procesele corpului pentru a mentine balanta fluidelor.Albumina si Globulina sunt proteine din sange ce ajuta la mentinerea balantei de fluite din corp prin atragerea si retinerea apei.Daca nu se administreaza suficienta proteina nivelele de albumina si globulina vor scadea, iar aceste proteine nu vor mai putea retine sangele in vasele de sange, astfel incat fluidele vor ajunge in spatiile dintre celule. Odata ce aceste fluide continua sa se acumuleze in spatiile intracelulare, apar edemele si umflaturile, mai ales in zona stomacului. Acest fenomen este o forma severa de malnutritie in ceea ce priveste proteina, ce survine atunci cand o persoana consuma suficiente calorii dar nu consuma suficiente proteine. Acest fenemen este forte rar in tarile dezvoltate, fiind adesea intalnit in tarile subdezvoltate.

REZUMAT: Proteinele din sange mentin balanta fluidelor intre sange si tesuturile inconjuratoare.

#7 Sustine Sanatatea Sistemului Imunitar

Proteinele ajuta la formarea imunoglobulinelor sau a anticorpilor pentru qa lupta impotriva infectiilor.Anticorpii sunt proteine din sange ce protejeaza corpul impotriva invadatorilor nocivi precum bacteriile si virusurile.cand acesti invadatori straini, corpul produce anticorpi sre a ii elimina.Fara acesti anticorpi virusuruile si bacteriile ar fi libere sa se inmulteasca in corp si sa il copleseasca cu bolile pe care le declanseaza.Odata ce organismul a produs anticorpi pentru o anumita bacterie sau virus, celulele corpului vor sti intotdeauna cum sa ii mai fabrice pe viitor. Acesta face ca anticorpii sa raspunda rapid atunci cand un agent patogen ne invadeaza corpul.Drept rezultat, organismul dezvolta imunitate impotriva bolii la care este expus.

REZUMAT : Proteinele formeaza anticorpi ce ne protejeaza organismul de bolile cauzate de bacterii si virusuri.

8# Transporta si Depoziteaza Nutrienti

Proteinele transportatoare poarta substante prin intregul sistem sanguin-in celule, in afara celulelor, sau printre celulele organismului.Substantele transportate de aceste proteine includ nutrienti precum vitamine si minerale, zahar, colesterol si oxigen.De exemplu, hemoglobina este o proteina ce transporta oxigen de la plamani spre tesuturile corpului, iar transportatoarele de glucoza (GLUT) conduce glucoza in celule, in timp ce lipoproteinele transporta colesterol sau alte grasimi in sange.Transportatorii de proteina sunt specifici, ceea ce inseamna ca se vor lega numai de substantele specifice. Altfel spus un transportator de proteina care se circula glucoza in corp, nu va face acelasi lucru si pentru colesterol.Proteinele au de asemenea si rolul de a depozita. Feritina este o proteina ce inmagazineaza si depoziteaza fierul.O alta proteina cu rol de inmagazinare este caseina, fiind proteina principala din lapte, ceajuta bebelusii sa creasca.

REZUMAT: Unele proteine transporta nutrientii prin tot organismul in timp ce altele il depoziteaza.

9#Asigura Energie

Proteinele furnizeaza corpului energie.Proteinele contin 4 calorii/gram, aceeasi cantitate de energie furnizata si de carbohidrati. Grasimile furnizeaza cea mai mare energie de 9 calorii/gram.Organismul nostru prefera sa utilizeze energia din alte surse si sa nu o utilizeze pe cea degajata de proteine, de vreme ce aceste proteine sunt niste componente foarte pretioase cu roluli bine stabilite pentru intregul organism.Carbohidratii si grasimile sunt mai potrivite pentru a asigura energie, de vreme ce organismul mentine rezerve pe care sa le utilizeze drept combustibil. Mai mult decat atat acestea sunt mult mai bine metabolizate comparativ cu proteinele.De fapt proteinele asigura corpului o cantitate foarte mica din energia necesara in conditii normale. Cu toate acestea, atunci cand organismului nu i s-au mai administrat nutrienti (18-48 ore), acesta rupe muschii scheletici pentru ca aminoacizii sa poata asigura energia necesara. Organismul foloseste de asemenea aminoacizi din ruperea muschilor scheletici atunci cand depozitul de carbohidrati a acestuia este scazut.Acest fapt survine ca urmare a unui program epuizant de exercitii sau daca nu se consuma suficiente calorii.

REZUMAT: Proteinele pot servi drept sursa pretioasa de energie, insa doar in perioadele de post ale organismului, exercitii suprasolicitante sau ca urmare a unue administrari inadecvate de calorii.

Concluzii

Proteinele au multiple roluri in organism.Ajuta la constructia si repararea tesuturilor organismului, permite reactiilor metabolice sa aiba loc si coordoneaza functiile acestuia.Proteinele mentin de asemenea un nivel optim al pH-ului si balanta fluidelor.Proteinele mentin un sistem imunitar sanatos, transporta si inmagazineaza nutrienti si pot actiona si ca o sursa de energie, daca este absolut necesar.

Toate aceste functii ne arata ca proteina este unul dintre cei mai importanti nutrienti pentru sanatate.

Proteina este un macronutrient esential pentru cresterea in masa musculara. Acesta se gaseste în mod obisnuit in produsele animale, desi este prezent si in alte surse, cum ar fi nuci si leguminoase.

Există trei macronutrienți: proteine, grăsimi și carbohidrați. Macronutrienții furnizează calorii sau energie. Organismul cere cantități mari de macronutrienți pentru a susține viața, de aici termenul "macro", potrivit Centrului de sănătate al Universității din Illinois McKinley. Fiecare gram de proteina conține 4 calorii. Proteina reprezintă aproximativ 15% din greutatea corporală a unei persoane.

Din punct de vedere chimic, proteina este compusă din aminoacizi, care sunt compuși organici din carbon, hidrogen, azot, oxigen sau sulf. Aminoacizii sunt blocurile de proteine, iar proteinele sunt blocurile de masa ale muschilor, potrivit National Institutes of Health (NIH).

"Atunci când proteina este desfacuta în organism, aceasta ajută la dezvoltarea in  masa musculara, fapt ce stimuleaza metabolismul", a declarat Jessica Crandall, nutriÈ›ionist dietetician înregistrat, educator certificat in diabet È™i purtător de cuvânt naÈ›ional pentru Academia de NutriÈ›ie È™i Dietetică. ’’De asemenea, ajuta sistemul imunitar sa ramana puternic, ajutandu-va sa va simtiti satul. O multime de cercetari au aratat ca proteinele au un efect de satietate asupra organismului."

De exemplu, două studii recente au arătat că satietatea sau senzaÈ›ia de plin după o masă, s-a îmbunătățit după consumarea unei gustări bogate în proteine. Un studiu publicat în revista Nutrition din 2014 a comparat efectele gustărilor de după-amiază asupra senzatiei de satietate: iaurt bogat în proteine,  biscuiÈ›i bogaÈ›i în grăsimi È™i ciocolată bogată în grăsimi. Printre femeile care au participat la studiu, cele care au ales iaurtul bogat in proteine  au redus considerabil senzatia de foame după-amiaza, comparativ cu femeile care au ales celelalte gustari: biscuitii si ciocolată. Aceste femei, de asemenea, au mâncat mai puÈ›in la cină în comparaÈ›ie cu femeile care si-au ales gustarile pe baza de  biscuiÈ›i È™i ciocolată.

Un studiu similar publicat in 2015 in Jurnalul de Nutritie a constatat ca adolescentii care au consumat gustari bogate in proteina, dupa-amiaza au aratat un apetit stavilit, satietate si control asupra alimentatiei. Adolescenții si-au imbunatatit, de asemenea, starile de dispoziție si concentrarea, abilitatile de invatare.

De cata proteina avem nevoie?

Institutul de Medicină recomandă ca între 10 È™i 35% din caloriile zilnice să provină din proteine. Cum se echivalează aceste procente cu gramele de proteina depinde de nevoile calorice ale fiecarei persoane in parte. Potrivit Departamentului pentru Agricultura din SUA, cantitatea de alimente proteice de care are nevoie o persoană depinde de vârstă, sex È™i nivelul de activitate fizică depusa. Majoritatea americanilor mănâncă suficiente alimente din acesta categorie, insa trebuie să facă selecÈ›ii mai dietetice È™i mai variate in alegerea acestor alimente.

’’Un nivel sigur de proteina variaza de la 0,8 grame de proteina pe kilogram/corp pana la 2 grame de proteina pe kilogram/corp pentru sportivi si persoane active’’, a spus Crandall. Insa  majoritatea persoanelor ar trebui sa consume aproximativ de la 1 la 1,2 grame de proteina pe kilogram/corp.

Majoritatea persoanelor au nevoie de 20 pana la 30 de grame de proteina/masă, a spus Crandall. "Cantitatea ar putea fi exemplificata prin  2,5 albusuri la micul dejun sau 100 g de carne la cină". Ea a mai mentionat faptul ca  majoritatea femeilor nici macar nu se apropie de cantitatea adecvata de proteina la micul dejun. "Consecintele acestui aport saracacios conduc spre scaderea masei musculare, a ratei metabolismului, a nivelului de hormoni’’.

Crandall a avertizat comportamentul părinÈ›ilor asupra consumului de proteine pentru copiii acestora, mentionand faptul ca pentru copii proteinele se obtin cu usurinta in cantitati suficiente. "Este important să ne concentrăm asupra fructelor È™i legumelor pentru copii, fara a le administra suplimente pe baza de proteina’’a mai mentionat ea. Atunci când se analizează cum să se obÈ›ină proteine în alimentaÈ›ia copiilor, părinÈ›ii ar trebui să se concentreze asupra alimentelor din surse naturale.

Surse de Proteina

Toate produsele alimentare din carne, fructe de mare, fasole și mazăre, ouă, produsele procesate din soia, nucile și semințele sunt considerate parte a grupului proteic, potrivit USDA. Majoritatea persoanelor consuma suficiente alimente din acest grup, insa ar trebui să fie mai selectivi si sa aleaga produse sarace in grasimi si din surse cat mai variate posibil.

Pe lângă sursele animale de proteina, există multe alte surse alternative de proteina, inclusiv soia, cânepa È™i zerul. Crandall a mentionat că toate acestea sunt opÈ›iuni sanatoase, iar fiecare alege dupa preferinte. De exemplu, proteinele din zer sunt cele mai bune pentru cresterea si dezvoltarea in masa musculara, fiind recomandate persoanelor care urmaresc acest obiectiv si fac antrenamente.

Proteina din zer este un produs secundar, al procesului de fabricare a brânzei È™i, prin urmare, nu este vegan. Aceasta se gaseste din abundenta în suplimente nutritive, cum ar fi pudrele de proteine, conform ’’Medical News Today’’. Proteina din zer se administreaza de obicei pentru cresterea si dezvoltarea in masa musculara, fara grasime, fiind asociata totodata si cu procesul de slabire, cu dieta, potrivit unui studiu publicat in 2008 in publicatia de specialitate ’’Nutrition & Metabolism’’, regasindu-se in suplimente de la 20 de grame de proteina din zer/masura.

Proteina din cânepă provine de la planta de cânepă. Canepa este disponibilă sub forma de seminÈ›e, pudră proteica È™i lapte. Intr-o lingura de seminte de canepa se regasesc 5,3 grame de proteina, aproximativ 5 grame intr-o  masura de pudra de cânepă È™i 5 grame/cana de lapte.

Proteina din soia provine din boabele de soia È™i este disponibilă sub diferite forme, inclusiv lapte, tofu, înlocuitori de carne, făină, ulei, potrivit Centrului Medical al Universitatii San Francisco din California. Crandall a spus că soia este o foarte  bună sursă de proteine.

"Soia s-a dovedit a avea mai multi fitoestrogeni din izoflavone, ceea ce contribuie la creÈ™terea semnificativa a antioxidanÈ›ilor in organism", a spus ea. Dar multi ezita sa consume soia din cauza unui mit care o asociaza cu cancerul de san. Acum acest mit a fost minimizat pe  baza unui mare numar de dovezi care sustin proprietatile anticanceroase pe care soia le contine ", a subliniat un studiu publicat de Institutul American pentru cercetarea Cancerului.

Pentru a obÈ›ine beneficii maxime din soia, Crandall a recomandat sursele integrale de soia. Formele prelucrate, cum ar fi tofu, reprezintă următoarea opÈ›iune optima, urmată de pudra proteica din soia È™i  de băuturile  proteice din soia.

Surse bogate in proteina

Potrivit lui Matthew Kadey, scriitor nutritionist si dietetician pentru Bodybuilding.com, cele mai multe grame de proteina contin urmatoarele surse de carne:

• Friptura rotundă de vita (23 grame de proteine, la o porÈ›ie de 100 g)
• Carnea macra de vită (18 grame, la o porÈ›ie de 100 g)
• Cotletul de porc (26 grame,  la o porÈ›ie de 100 g)
• Piept de pui fără piele (24 de grame la o porÈ›ie de 100 g)
• Piept de pui turcesc (24 de grame, la o porÈ›ie de 100 g )
• Somon (23 grame, la o porÈ›ie de 100 g)
• Tonul Yellowfin (25 de grame, la o portie de 100 g)

Surse de lactate bogate in proteina:

• Iaurtul grecesc (23 grame/227 g)
• Branza de vaca (14 grame/jumate de portie)
• Oua (6 grame/1 ou mare)
• 2% lapte (8 grame/cana)

Alte surse bogate in proteina:

• Unele alimente conservate, cum ar fi sardinele, hamsiile È™i tonul, aproximativ 22 de grame de proteine/ pe porÈ›ie
• Fasolea (20 grame/cana)
• Lintea (13 g/sfert de cana)
• Untul de arahide (8 g/2 lingurite)
• Mix de nuci (6 g/50 g)
• Quinoa (8 g/jumatate de cana/servire)
• Taietei de casa (12 g /100 g servire)

Proteine complete sau ideale

Organismul uman poate sintetiza anumiti aminoacizi, dar majoritatea sunt adusi in organism prin nutrienti specifici. Cei 9 aminoacizi pe care organismul nu ii poate produce singur se numesc aminoacizi esențiali, potrivit NIH. Aminoacizii esențiali sunt: histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul și valina.

Proteinele care conÈ›in toÈ›i aminoacizii esenÈ›iali se numesc proteine complete, conform lui Crandall. Acestea se numesc totodata proteine ideale sau proteine de înaltă calitate nutritiva. Proteinele complete includ carne È™i produse lactate, quinoa, seminÈ›e de cânepă, seminÈ›e de chia È™i soia.

Multe proteine pe bază de plante nu sunt proteine complete. Acestea includ boabele, cerealele È™i legumele, care conÈ›in cantități mici de proteine. Potrivit Universitatii din Massachusetts la Amherst, proteinele incomplete pot fi combinate pentru a se crea proteine complete. Fasolea È™i orezul, unt de arahide È™i pâinea integrală din cereale, macaroanele È™i brânza sunt exemple de combinaÈ›ii care creează proteine complete.

Pentru o lungă perioadă de timp, nutriÈ›ioniÈ™tii au crezut că proteinele incomplete trebuiau să fie consumate împreună pentru a se obÈ›ine o proteină completă. Dar acum se stie că alimentele nu trebuie consumate exact în acelaÈ™i timp, a spus Crandall. Atâta timp cât consumaÈ›i o mare varietate de alimente, de obicei puteÈ›i obÈ›ine proteine complete, chiar dacă sunteÈ›i vegetarieni.

Dieta bogata in proteina

Institutul de Medicină recomandă ca între 10 È™i 35% din caloriile zilnice să provină din proteine. Majoritatea nici macar  nu se apropie de cele 35%; acestia consumand aproximativ intre 12 pana  la 18 la suta din calorii lor ca proteine, conform NIH. Prin urmare, cele mai multe planuri de diata bogata in proteina sugerează aporturi superioare, fata de cele recomandate. De exemplu, dieta Atkins permite ca până la 29% din calorii să provină din proteine, iar dieta South Beach sugerează ca aportul de proteina sa fie de aproximativ 30%. Unele diete bogate în proteine, totuÈ™i, vin cu recomandari de peste 35%.

Eficacitatea È™i siguranÈ›a dietelor bogate în proteina este încă sub studiu. Adesea, acestea conduc la o scădere rapidă a în greutate, dar durabilitatea acestora in general este neclară. O revizuire din 2011 a studiilor privind dieta bogata in proteine a constatat ca, desi jumatate din studii au aratat o scadere in greutate mai mare cu o dieta bogata in proteine, trei din patru studii cu cea mai lunga interventie nu arata vreo diferenta statistica in slabire.

În plus, dietele bogate în proteine pot prezenta anumite riscuri pentru sănătate. Acestea pun accent , de obicei, pe excluderea carbohidraÈ›ilor, care poate duce la deficienÈ›e nutriÈ›ionale, deficienÈ›e de fibre, cefalee, constipaÈ›ie, risc crescut de boli de inimă È™i o funcÈ›ionare mai proasta a rinichilor la cei care suferă de afecÈ›iuni renale, potrivit Clinicii Mayo.

Crandall nu recomandă diete bogate în proteine, deoarece acestea nu sunt în general necesare. "Există un număr tot mai mare de cercetări care sugerează că se obÈ›in proteine suficiente", a mai spus ea. Problema reala este ca nu stim sa ne administram corect  proteina. ’’Mai important este sa ne concentram pe obtinerea de proteine la fiecare masa, sa o consumam la prima ora cand ne trezim si apoi la fiecare 4-6 ore dupa aceea’’.

Asigurarea unei cantitati suficiente de proteina, la intervale adecvate ajută cresterea in masa musculară și sănătatea generală de sanatate, pe termen lung.

Crandall este, de asemenea, sceptica față de alimentele imbogatite cu proteina. "Există o mulÈ›ime de produse care contin un adaos de proteine. Dar oare acestea te fac sa te simti  satul? Oare obti  ce ai nevoie, de la acestea? AsiguraÈ›i-vă că vă gândiÈ›i puÈ›in inainte de a incepe planificarea mesei si nu permiteti ca acest fapt să devină opÈ›iunea pentru a merge sa mancati ".

Dieta cu proteine ideale

Dieta cu proteine ideale este un plan de dietă dezvoltat medical, creat de mai bine de 20 de ani în urmă de către medicul francez Tran Tien Chanh. Un antrenor al unei clinici licenÈ›iate sau un furnizor de servicii medicale supraveghează participanÈ›ii. Pentru unii participanÈ›i, poate fi necesar consimțământul furnizorilor de servicii medicale.

Dieta cu proteine ideale este o dietă saraca în carbohidraÈ›i, cu un conÈ›inut scăzut de calorii È™i bogată în proteina, avand ca scop slabirea, oferind organismului cantitatea adecvata de proteina È™i tipul de proteine ideal stabilizând în acelaÈ™i timp nivelul zahărului din sânge. Se compune din patru faze. În timpul primelor trei faze, participanÈ›ii mănâncă cel puÈ›in o masă de proteine ideale prestabilita pe zi. În timpul primei faze, în care are loc cea mai mare parte a procesului de slabire, participanÈ›ii mănâncă trei mese din aceste preparate prestabilite, bazate pe proteine ideale, zilnic.

Shake-urile pe baza de Proteine

"Suplimentele sunt doar pentru scopuri suplimentare", a spus Crandall. Prin urmare, ea nu recomandă consumul de proteine zilnic. Uneori, totuÈ™i, unele persoane nu pot consuma alimente integrale. "Dacă simt că nu pot găti sau mânca alimente integrale ... shake-ul de proteine, poate fi un plan B foarte bun."

Dacă alegeti să utilizați shake-uri de proteine, Crandall recomandă să alegeți unul care are mai mult de 20 de grame de proteina/servire. "Se stie ca majoritatea cauta shake-uri de proteine cu un conținut scăzut de calorii si carbohidrați", a spus ea.

Este important să vă gândiÈ›i si ce adăugaÈ›i la shake-uri de proteine. Dacă alegeti sa utilizaÈ›i o pudra de proteine pentru a face un shake, Crandall sugerează amestecarea cu apă, lapte degresat sau un înlocuitor de lapte. "Sugerez sa nu se amestece cu fructe – acestac poate deveni foarte caloric". Adaugarea de legume,  in schimb aduce antioxidanti si vitamine.

Cand vine vorba de suplimente pentru cresterea in masa musculara, proteinele din zer sunt printre cele mai bine studiate din lume. Aceste studii au aratat ca proteina din zer are o valoare nutritiva ridicata, dar si numeroase beneficii pentru sanatate. 

Ce este Proteina din zer ?

Proteina din zer este de fapt un produs secundar al productiei de branza si se gaseste in partea apoasa a laptelui care se separa in timpul procesului de productie. Dupa ce a fost separata, proteina din zer,  trece printr-o serie de etape de procesare pentru a se obtine pudra de proteina din zer si din care se realizeaza ulterior shake-uri de proteine, batoanele proteice si alte suplimente.

Laptele contine doua tipuri principale de proteine, zer (20%) si cazeina (80%). Si credeti sau nu, producatorii de branzeturi aruncau pur si simplu  zerul, inainte sa descopere valoarea comerciala a acestuia. 

Tipruri de Proteine din zer: Concentrate, vs Hidrolizate, vs Izolate

Piata abunda de suplimente pe baza de proteina din zer. Acestea au aceeasi sursa, proteina din zer, insa diferenta majora, consta in modul de procesare.

• Concentratul din zer: 70-80% proteina, acest tip de proteina din zer are cea mai buna aroma si contine lactoza (zahar din lapte) si grasimi.
• Hidrolizatul din zer: deseori denumit si zer hidrolizat, aceasta varianta din zer a fost de fapt pre-digerata, astfel incat sa poata fi absorbita mai rapid odata ce a fost administrata.
• Izolatul din zer: 90%  proteina sau mai mult, cu un continut scazut de grasime si lactoza, totodata multe dintre substantele nutritive benefice din concentratul proteic din zer .

Pentru multi dintre voi, care cititi acum acest articol, cea mai buna forma de proteina din zer este  concentratul din zer, care este totodata si cel mai ieftin, dar si cel mai nutritiv, continand in mod natural substantele benefice care se gasesc in zer.

Concentratul din zer, are de asemenea, un gust mult mai bun, asta datorita faptului ca acersta contine mai multa lactoza si grasimi.

Poate pentru unii dintre voi este dificil de tolerat concentratul din zer sau poate ca va  doriti sa va mentineti aportul de grasimi si carbohidrati cat mai scazut , in cazul, o optiune ideala este izolatul din zer (sau chiar hidrolizatul).

Top #10 Beneficii pentru Sanatate ale Proteinei din Zer

Deci, v-ati facut o idee despre ce este proteina din zer si diferitele tipuri din proteina din zer, acum haideti sa aruncam o privire asupra unora dintre beneficiile pentru sanatate ale proteinei din zer.

#1 Zerul este o sursa excelenta de proteine

Sunt sigur ca deja ai ajuns la concluzia ca zerul este o excelenta sursa de proteine de inalta calitate, ce contine toti aminoacizii necesari si esentiali, ceea ce il face a fi un  supliment populare printre culturisti, atleti si persoane active, care doresc proteine suplimentare in dieta lor.

#2 Proteina din zer ajuta la promovarea cresterii in masa musculara

Cand ne dorim sa crestem in masa musculara, proteina din zer s-a dovedit a fi mai bine la acest capitol  comparativ cu alte proteine, cum ar fi proteina din  soia si cazeina, facandu-l favorit printre culturistii si persoane active.

#3 Proteina din zer imbunatateste protectia antioxidanta a organismului

Antioxidantii lupta  impotriva procesului de oxidare in organism, care, la randul sau, ajuta la reducerea riscului de diferite boli cronice. Exista diversi antioxidanti, dar unul dintre cei mai benefici este glutationul. Glutationul este produs de organism (spre deosebire de majoritatea antioxidantilor, ce vin din alimentatia noastra), iar productia sa este determinata de mai multi aminoacizi, dintre care unii sunt adesea in cantitati limitate, cum ar fi cisteina. Deci, o nutritie bogata in cisteina, cum ar fi proteina din zer, poate contribui la cresterea apararii antioxidante a organismului.

#4 Proteina din zer poate ajuta la scaderea tensiunii arteriale

Au fost efectuate unele studii care au legat produsele lactate cu tensiune arteriala redusa. Acest lucru a fost atribuit unei familii de peptide bioactive gasite in lactate, cunoscute sub numele de "inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei" (inhibitori ai ACE). Acesti Inhibitorii ACE se gasesc in proteina din zer si se numesc lactokinine. Prin urmare, datorita peptidelor bioactive ce se gasesc in zer, persoanele cu tensiune arteriala crescuta (hipertensiune arteriala) pot beneficia de pe urma acestora, putand ajuta la scaderea tensiunii arteriale.

#5 Proteina din zer poate avea efecte benefice asupra grasimilor din sange

Colesterolul ridicat, in special colesterolul LDL, poate creste riscul de boli de inima. Studiile au aratat ca suplimentarea pe termen lung cu proteine din zer poate duce la scaderea nivelului de colesterol din organism, totusi, dovezile sunt foarte limitate in acest moment, fiind necesare studii concludente si suplimentare inainte de a se putea formula concluzii. Intr-unul din studiile efectuate, participantii supraponderali au primit 54 de grame de proteina din zer pe zi, timp de 12 saptamani, ceea ce a dus la o reducere a cantitatii totale de colesterol LDL.

#6 Proteina din zer poate ajuta la scaderea in greutate

Cand vine vorba de scaderea in greutate, administrarea de proteine este o bine-cunoscuta strategie de slabire. Unele studii au aratat ca proteina din zer poate ajuta la scaderea in greutate mai rapid decat alte tipuri de proteine. Prin administrarea de proteine din zer puteti contribui la scaderea in greutate prin stimularea metabolismului, care, la randul sau, va va ajuta sa ardeti mai multe calorii, zerul poate ajuta, de asemenea, la suprimarea apetitul, conducand la un aport redus de calorii si, in final, ajutandu-va sa va mentineti masa musculara cand slabiti.

#7 Proteina din zer poate ajuta la tratamentul diabetului de tip 2

Studiile au aratat ca proteina din zer poate fi eficienta la moderarea zaharului din sange, la cresterea nivelului de insulina si la sensibilizarea fata de efectele sale. Ca rezultat, proteina din zer  poate fi utilizata ca tratament suplimentar pentru diabetul de tip 2. Alte surse de proteina, cum ar fi cea din peste si oua, nu ofera aceleasi beneficii ca proteinele din zer cand vine vorba de tratarea diabetului de tip 2.

#8 Proteina din zer poate ajuta la reducerea inflamatiilor din organism

Un studiu de revizuire, foarte complex,  a constatat ca administrarea unei cantitati ridicate de proteina din zer a ajutat la reducerea nivelului sanguin al proteinei C-reactive (CRP) din sange, care este un marker-cheie al inflamatiei in organism. Inflamatia face parte din raspunsul organismului la anumite vatamari. Unele inflamatii din organism pot fi de fapt benefice, insa, in anumite conditii, inflamatia poate deveni cronica.

#9 Proteina din zer poate fi benefica pentru bolile inflamatorii intestinale

Studiile recente efectuate atat pe subiecti umani, cat si la rozatoare au aratat ca proteina din zer poate fi benefica pentru boala inflamatorie a intestinului. Cu toate acestea, studiile sunt inca la inceput, fiind necesare mai multe teste inainte de a se putea formula benificii concrete.

#10 Proteina din zer este foarte satioasa ajutand la reducerea senzatiei de  foame

Proteina din zer va poate ajuta sa va simtiti satul, fapt ce ajuta la suprimarea poftei de mancare si a dorintei de a manca intre mese. Deci, daca tineti vreo dieta pentru a slabi sau daca pur si simplu incercati sa consumati mai putine calorii, proteina din zer va este de ajutor, fiind foarte satioasa, fiind un supliment nutritiv util pentru slabire.